Limuzină de 100.000 de euro pentru Epifanie Norocel

Unii preoţi vrânceni şi buzoieni sunt nemulţumiţi de gusturile costisitoare ale "şefului"

Episcopul Buzăului şi al Vrancei face este pretenţios atunci când vine vorba de maşini. Acesta şi-ar fi dat acordul, la finele anului trecut, pentru achiziţionarea unei limuzine de lux care va goli bugetul episcopal cu peste o sută de mii de euro. Maşina vizată de Epifanie Norocel este un model al mărcii germane Mercedes. Apropiaţii săi au încercat să achiziţioneze limuzina încă de anul trecut, însă modelul nu era pe placul lui. Epifanie Norocel are 76 de ani, împliniţi pe 14 decembrie anul trecut, iar dacă ar fi fost mulţumit de modelul prezentat de "subalterni", l-ar fi putut considera drept cadou de ziua sa. Pretenţiile lui Epifanie i-au deranjat pe mulţi dintre preoţii vrânceni şi buzoieni. Epifanie Norocel este unul dintre cei opt episcopi români suspectaţi de colaborare cu securitatea. Se pare că dosarul său de la CNSAS, în care se dezvăluia numele de cod al episcopului, dar şi activitatea sa de spionaj în folosul securităţii, a fost distrus. Într-un final, episcopul a obţinut de la CNSAS o adeverinţă prin care se infirmau acuzaţiile de colaborare cu securitatea, însă au rămas, în continuare, multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea actului emis de CNSAS

Copii vanduti pe bucati

Costel Nour, 41 de ani si Benoni Pavaloaie, 32 de ani - sunt cei doi indivizi din satul bacauan Ciuturesti, care au fost arestati pentru 29 de zile, in urma unui flagrant ce a demonstrat ca acestia intentionau sa-si vanda doi copii, pentru prelevare de organe, contra sumei de 12.000 de euro fiecare. Numeroase sate din zona sufera din cauza saraciei cronice, a lipsei de educatie, a bolilor si a alcoolismului. Arestatii acuzati de savarsirea infractiunii de trafic de minori risca o pedeapsa cuprinsa intre sapte si 18 ani.
Politistii de la Crima Organizata au fost informati saptamana trecuta ca doi barbati din comuna Odobesti (sat Ciuturesti) incercau sa gaseasca eventuali clienti, pentru a-si vinde fiecare cate un copil. Exista si varianta in care unul din cei doi (Costel Nour) ar fi fost gata sa se descotoroseasca de toti cei sase copii ai sai, cu varste de la un an la 16 ani, pentru 70.000 de euro. S-a verificat informatia, apoi s-a lucrat sub acoperire pentru organizarea flagrantului. Un barbat si o femeie, cadre de politie, au mers acasa la cele doua familii si au inceput negocierile. S-au inteles mai intai cu Nour, pentru Dorin, un copil de sase ani, sotia acestuia, Doina, declarand ulterior ca le-ar fi prins bine banii primiti in schimb, fiindca voiau sa-si construiasca o casa. Celalalt copil are opt ani si ar fi urmat si el acelasi traseu, catre un spital din Banat, unde sa-i fie prelevat un rinichi. De asemenea, barbatii au cerut sa mearga cu cei doi minori la clinica unde ar fi urmat sa aiba loc transplantul, pentru a se asigura ca nu se recolteaza si alte organe, situatie in care ar fi "trebuit" sa primeasca mai multi bani. Politistii sub acoperire i-au dat initial 12.000 de euro lui Nour, restul fiind promis dupa ce s-ar fi constatat ca micutii pot fi operati. Dupa arestarea complicilor, acuzatiile au inceput sa curga insa dinspre familia lui Pavaloaie, la adresa lui Nour.
Oana, sotia lui Benoni, inconjurata de patru copii si insarcinata cu un al cincilea, considera ca acesta este victima celuilalt barbat, care de altfel nu le-a dat nici un ban. Tovarasii de ticalosii s-au batut chiar intre ei, pentru a avea prioritate la vanzare, apoi au convenit ca, daca nu ar fi fost copiii lor "buni" pentru transplant, ar fi incercat sa ademeneasca alti copii din sat, pentru a-i vinde si a nu pierde banii. In momentul arestarii, Nour a spus ca de fapt dorea sa-si dea copilul spre a fi infiat.

"Dobitoci betivi, oameni de grota"
Ieri, politistii bacauani, impre­una cu lucratori ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, au demarat cercetari in sate din zona Odobesti, unde exista suspiciunea ca au mai fost vanduti copii pentru prelevare de organe. Cu acest prilej, au fost gasiti mai multi minori cu diverse boli, cu cicatrice pe corp, cu paduchi si intr-o vadita stare de subnutritie. Vorbim despre o zona cu sate extrem de sarace, unde numerosi parinti nu lucreaza si traiesc numai din alocatiile copiilor, de altfel numerosi. Contactat de ZIUA, reputatul psiholog criminalist Tudorel Butoi a declarat: "Daca va uitati la indivizii aia, vedeti ca sunt niste disfunctionali, dobitoci betivi, oameni de grota, agramati. Am facut multe cercetari in zona asta a Moldovei. Sunt acolo oameni care nu se mai scoala din tuica de sfecla. Ce au facut astia e mai mult decat infanticid, sa dea propriul copil sa fie sacrificat. Ar trebui izolati, cu pedepse foarte mari".
Inainte sa afle ca asa-zisii cumparatori erau de fapt politisti, Nour si Pavaloaie au dat o declaratie notariala, pe propria raspundere, ca sunt de acord sa incredinteze minorii pentru efectuarea transplantului, insa ulterior sotiile acestora au invo­cat motivul fals ca au fost imbatati si drogati.
Dupa arestarea celor doi, Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau a luat masura internarii in centre de ocrotire a tuturor minorilor respectivelor familii.

Saracia din Romania

Circa sase milioane de romani sunt saraci, reiese dintr-un studiu prezentat, miercuri, la Targu Mures, de reprezentantul Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Locala , in cadrul unei conferinte pe teme de excluziune sociala organizate la Palatul Administrativ.
"Statisticile arata destul de trist. Exista trei trepte de saracie: o saracie relativa, o saracie severa si o saracie extrema. Trei milioane de persoane se incadreaza la saracia relativa, doua milioane la saracia severa si un milion la saracia extrema", a spus reprezentantul Fundatiei, citat de Mediafax.
Potrivit sursei citate, saracia relativa este starea in care persoanele sunt catalogate ca "sarantoace", intampinand o atitudine de respingere din partea societatii pentru ca, spre exemplu, au pantofii rupti.
"Saracia severa inseamna ca nu ai acces la educatie, nu ai loc de munca, esti somer pe perioada indelungata si asta produce efecte permanente care afecteaza sansele reale de dezvoltare a omului", a sustinut Rata.
Ea a explicat ca saracia extrema este cea in care, in orice moment, existenta si sanatatea individului sunt in pericol. Persoana aflata in situatie de saracie extrema nu are o educatie sau un loc de munca, sufera de boli si din cauza discriminarii.
"Oamenii acestia traiesc foarte putin, mor foarte tineri, copiii lor se imbolnavesc si mor. Responsabili pentru aceasta situatie nu sunt saracii, pentru ca multi dintre acestia au mostenit-o".

Saracia traieste bine la Bogdanesti

» La limita saraciei si a suportabilului. De multe ori, chiar si aceasta limita este depasita lejer. Asa traiesc membrii familiei Roca din Bogdanesti, unii dintre cei mai amarati romani. O familie in care s-au nascut, de-a lungul timpului, nu mai putin de 14 copii, mai toti facuti la betie. Tatal, Gheorghe Roca, este un betiv notoriu care traieste in conditii greu de descris. "Aici dorm de cand m-a dat femeia afara din casa", arata el, mandru nevoie mare, spre o camera mizerabila, fara geamuri, cu zdrente aruncate in toate directiile. Doi copii, de 5 si 7 ani, ai caror ochisori speriati razbat de dupa mizeria care-i inconjoara, stau si se uita cum tatal lor se da in spectacol.

Gheorghe Roca e beat si ar fi de acord ca Protectia Copilului sa-i ia pe patru dintre micuti, pentru ca nu mai are cu ce sa-i creasca. De altfel, el a anuntat primaria sa vina cei de la Barlad, de la Centrul pentru Primire in Regim de Urgenta pentru Copilul Abandonat, Neglijat si Exploatat (CPRU-CANE), sa-i ia din copiii facuti la bautura. Ar fi singurul sau gest de normalitate in fata unei realitati crunte. Specialistii Protectiei Copilului au venit sa stea de vorba cu barbatul. E baut bine, iar intr-un colt de casa zace o sticla de doi litri de vin, aproape goala. "Nu dorm cu nevasta de un an si jumatate. Dar nu va fie frica, casa e a mea, intru cand vreau acolo", braveaza el. Cei de la Protectia Copilului il intreaba, daca tot a avut bani de bautura, ce le-a cumparat copiilor. "Mai am 10.000 de lei (in bani vechi – n.n.)", dupa care scoate o bancnota si o arata musafirilor. seful CPRU, Ionel Bratianu, ii ia hartia si o da unui copilas care priveste din usa unei magazii. "Lasa banii la copil, sa-si ia si el ceva, un pachet de biscuiti", ii spune Bratianu. Barbatul e suparat. "Pai, eu cu ce mai beau un pahar de vin diseara?"

Subnutriti si plini de mizerie
In usa magaziei, doi copii cu priviri speriate privesc toata scena. stefanut, de 5 ani, si Alexandru, de 7 ani, nu inteleg ce se intampla si cine sunt oamenii care le-au intrat in curte. Sunt murdari din cap pana in picioare, iar pielea abia se zareste de sub stratul de mizerie. Mihaela Roca, sora lor mai mare, are 16 ani si traieste cu un baiat din satul Banca, la 15-20 de kilometri de Bogdanesti. "O sa ne luam la toamna", spune ea. A venit cu o zi inainte la casa parinteasca. "S-au murdarit azi dimineata, aseara le-am facut eu baie. S-au tavalit prin praf, prin noroi", explica Mihaela cand intrebam de ce copiii sunt tinuti in halul acesta de mizerie. Ea mai spune ca le-a dat de mancare de dimineata. "Ce au mancat?" "Le-am facut friptura, lapte prins, mamaliga." "De unde friptura?" "Am cumparat un tacam de la magazin." stefanut, care aveam sa aflam ca nu e cel mai tanar membru al familiei Roca, se ascunde in dosul usii magaziei.

E zgariat tot pe fata, parca ar fi urme de lovituri. Sora lui spune ca s-a zgariat, ca s-a bagat printre copaci. Nu vorbeste, are o privire haituita. Are o pereche de chiloti mizerabili pe el, nespalati de mult timp. Pe masa din magazie, o imagine incredibila. Bucati de mamaliga se amesteca cu tot felul de legume aruncate prin toate partile, iar farfuriile sunt intr-o stare greu de descris. Probabil, noaptea, pe masa respectiva misuna tot felul de rozatoare.

"Luati-i, domnule, ca sunt de acord"
In acest timp, in curtea casei, Gheorghe Roca vorbeste despre trecutul sau. Aflam ca are 49 de ani, a lucrat pe la Bucuresti si Brasov vreo 10 ani, iar din 1979 s-a intors la Bogdanesti. A facut 14 copii cu Daniela, nevasta sa, dintre care 11 mai sunt in viata. Intrebat de cei de la Protectia Copilului daca e de acord sa dea o parte dintre copii, exclama usurat: "Luati-i, domnule! Luati-i, sunt de acord". Tinerii specialisti in drepturile copiilor stiu ca nu este usor sa faci un astfel de pas. Mama, se pare, nu vrea sa se desparta de copii. Gheorghe Roca spune ca sunt sase copii ramasi in grija lui si a sotiei. Numaram: stefania (4 ani), stefanut (5 ani), Andrei (6 ani), Alexandru (7 ani), Simona (12 ani), Bogdan (13 ani). Ultimul, Bogdan, nu este acasa. E la munca, pe camp.

Din ce traiesc atatia oameni? Din munca cu ziua a tatalui, s-ar putea spune. Fals, pentru ca toti banii pe care-i face la munca ii da pe bautura. Mai aduce mama cate ceva, dar cum sa faci fata cand sunt atatea guri de hranit? Mihaela, fata venita de la Banca, ii striga tatalui: "Te tine mama ca pe un milog!". Barbatul riposteaza: "Auzi, fa, tu du-te la Banca, ca te stric in bataie". Strange amenintator din pumn, desi nu sare la bataie la fata.

Internat la Spitalul de Psihiatrie
Gheorghe Roca a fost internat la Socola, la Spitalul de Psihiatrie din Iasi. "Au spus ca sunt nebun de tot. Am stat prin 1980 la nebuni, nu va vine sa credeti?", se lauda Roca. Imediat, specialistii Protectiei Copilului intrevad o posibilitate, aceea de a-l interna pe barbat la o sectie specializata in probleme psihice. "Ma duci la spital pe mine? Dar la spital imi da de baut?", spune barbatul razand. Mai spune ca in perioada cat a stat la Socola a luat multe batai cu cearsaful, iar la usa nu avea clanta decat pe dinafara. Privirea se duce catre copilasi. Alexandru tine in mana cei 10.000 de lei si nu stie ce sa spuna. "Ii ia banii cand plecati!", striga Mihaela, sora lor. stefanut s-a ghemuit intr-un colt de magazie si arunca priviri haituite afara. Este privirea inteligenta a unui copil care a trecut prin toate relele din lume.

Ii dam 2 lei noi. Se uita la bani uimit. Nu a tinut niciodata in mana vreun ban. "Sa-ti cumperi suc si biscuiti", ii spunem. Nu ne raspunde. E speriat, efectiv, de faptul ca a primit bani. Nu intelege ce i se intampla. Din cand in cand musca dintr-un mar verde luat dintr-un copac de afara. Universul lui e cuprins intre gardurile amarate de sarma si usa magaziei. Nu stie ca dincolo este o lume care freamata.

» Primarul promite ajutor
Ionel Bratianu, seful CPRU-CANE, spune ca acest caz este cutremurator si trebuie facut ceva pana nu este prea tarziu. "Voi vorbi cu un domn judecator sa facem ceva. Nu se mai poate trai in asemenea hal, copiii au dreptul la o viata mai buna. Dupa ce obtinem ordonanta prezidentiala ne intoarcem si luam patru copii, cei mai mici, pe care-i vom da in plasament familial", a spus Bratianu la plecare. Primarul localitatii, Ion Dorobantu, in functie de o saptamana, spune ca va face si el ceva. "Este foarte greu, acum ma familiarizez cu problemele comunei. Voi face ceva pentru aceasta familie, ii voi ajuta cu ce voi putea, sa aiba copiii un alt viitor. Sper sa iau o masura in cateva zile", a spus Dorobantu.

AUSTERITATE CU MASINI DE LUX – Presedintele Consiliului Judetean Maramures si-a tras din bugetul de austeritate un Audi de 60.000 de euro VIDEO

Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, a decis sa nu isi mai ascunda prin cotloanele garajului de la Palatul Administrativ limuzina cu care se plimba, ci sa o expuna ostentativ chiar in Piata Tricolorului, in apropierea drapelului national. Masina neagra Audi A6 Allroad, in valoare de circa 60.000 de euro fara taxe, a fost astfel ”vedeta” intr-o parcare goala. Autoturismul de lux, afisat cu atata dezinvoltura, i-a iritat pe consilieri judeteni, care sunt partasi la cumpararea acestuia pentru ca ei au votat lista de achizitii la Aeroportul International Baia Mare pe care era inscrisa si masina.

Audi A6 Allroad- Consiliul Judetean Maramures
Alesii au declarat ca la momentul respectiv nu li s-a spus ca ar fi vorba de o limuzina, iar acum vor sa afle de unde au fost atatia bani la buget si de ce acestia nu au fost folositi in alte scopuri, de interes pentru toti maramuresenii, nu pentru o singura persoana. Mircea Man a spus, insa, ca nu va renunta sa circule cu masina, pe care a luat-o in comodat de la Aeroport, si crede ca aceasta este cea mai potrivita pentru activitatea sa de presedinte al CJ. Mai mult, el a spus ca nu ar cobori din Audi A6 Allroad intr-un Logan, cum a facut presedintele Traian Basescu, pentru ca nu vrea sa isi puna viata in pericol.

Doi consilieri judeteni din Maramures, Gavril Ardusatan si Anton Rohian, au anuntat azi, 18 februarie 2009, ca vor cere presedintelului Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, sa explice motivele pentru care s-a cumparat autoturismul de lux pentru Aeroportul Baia Mare si pe care, brusc, a ajuns sa il conduca el.

Audi A6 Allroad - masina Mircea Man
Consilierul liberal Gavril Ardusatan a precizat ca va depune o cerere in baza legii liberului acces la informatiile publice pentru a afla modul in care s-a cumparat masina. El a spus ca anul trecut, in momentul in care Consiliul Judetean Maramures a votat lista de achizitii pentru Aeroportul International Baia Mare, in plen nu s-a mentionat ca urmeaza sa se cumpere un autoturism de lux, ci o masina de transport. Consilierii judeteni au dedus la momentul respectiv ca urmeaza sa fie achizitionat un autovehicul cu care sa fie transportati calatorii de la aeroport in Baia Mare.

Masina, un Audi A6 Allroad, a fost cumparata in decembrie anul trecut, iar directorul Aeroportului International Baia Mare, Vasile Dale, a declarat ca nu s-a procedat ilegal. In plen, la votarea listei de achizitii, acesta a motivat ca institutia are nevoie de o masina noua doarece cea existenta trebuie casata. La putin timp dupa aceea, brusc nu a mai fost nevoie de ea, din moment ce aeroportul a incheiat un contract de comodat (folosinta gratuita) cu CJ si masina a ajuns la presedintele Mircea Man. Din aceasta afacere, aeroportul a ramas cu gaura in buget si cu paguba ratelor de asigurare, pe care le plateste fara niciun beneficiu. Si cand te gandesti ca e vorba de o institutie care, declarativ, se lupta de cativa ani pentru fiecare leu din suma necesara modernizarii infrastructurii de transport aerian.

Audi A6 Allroad, masina presedintelui Consiliul Judetean Maramures
Seful administratiei publice maramuresene a motivat ca masina sa de serviciu, un Ford Mondeo din 2004, nu mai corespundea din punct de vedere tehnic si a fost nevoit sa o schimbe. ”Nu am sa renunt la autoturismul de la Aeroport. De fapt, sunt doua solutii. Prima ar fi sa cumpar o noua masina de serviciu, iar a doua sa raman cu cea de acum, de la Aeroport”, a declarat Mircea Man. El a mai spus ca masina a fost cumparata respectand legea si ca speculatiile unora dintre consilieri legate de o posibila deturnare de fonduri sunt nejustificate.

Mircea Man a mai aratat ca un asemenea autoturism se preteaza pentru deplasarile in Bucuresti si drumurile accidentate din judet.

In ciuda declaratiilor sale recente ca in anul de criza 2009 se va taia din cheltuielile instituitiilor publice locale pana la limita de supravietuire, Mircea Man a respins categoric propunerea de a renunta la aceasta masina.

ZIUA EUROPEI – RISIPA – Acasa saracie, in deplasare veselie: un miliard cheltuit de Consiliul Judetean Maramures pe un chef la Viena

Ziua Europei Baia MareLa Palatul Administrativ Baia Mare a avut loc sambata, 9 mai, de la ora 10.00, un program pentru aniversarea Zilei Europei cu recitaluri de muzica si dans ale elevilor baimareni, cu demonstratii de arte martiale, de gimnastica ritmica si alte momente artistice, la care fastul a fost dat doar de tinutele festive ale angajatilor din ministerele Apararii, Administratiei si Internelor, dar si de decoratiile veteranilor de razboi prezenti la sarbatoare. In aceasi zi, aproximativ la aceeasi ora, sefimea din administratia maramureseana s-a aflat la cateva sute de kilometri distanta, in Viena, ca sa sarbatoreasca tot Ziua Europei, dar la poarta maramureseana amplasata intr-un parc din capitala Austriei.

Un miliard de lei vechi a costat distractia la Viena, unde de vreo trei ani incoace obisnuiesc sa se intalneasca “ai nostri”, adica alesii judeteni carora li se pare de “bon ton” sa chefuiasca de Ziua Europei la... standarde europene, si nu in hol la prefectura.

De obicei, in afara alesilor maramureseni si celorlalti membri ai delegatiei, serbarea campeneasca din jurul portii maramuresene aduna cu greu vreo doua-trei bunici respectabile si cativa romani stabiliti in Austria. Prin urmare, miliardele de lei tocate pana acum au fost cam fara rost. Organizat de Ziua Europei, intr-o perioada cu o inflatie de actiuni, fara o minima strategie de comunicare, evenimentul de la Viena e aproape invizibil pentru strainii interesati de oferta turistica a judetului.

Anul acesta, CJ-ul a deplasat o delegatie de aproximativ 100 de persoane la cheful din Viena, probabil pentru ca nu a gasit o “destinatie” mai potrivita pentru a cheltui un miliard de lei vechi intr-o perioada de criza financiara.

Conducatorii delegatiei din Viena sunt presedintele CJ, Mircea Man, si prefectul Sandu Pocol. Risipa banilor publici pe fondul declaratiilor de austeritate bugetara nu e o noutate pentru Mircea Man, care la inceputul anului 2009, printr-un aranjament cu Aeroportul Tautii Magheraus, si-a tras un autoturism de lux marca Audi A6 Allroad, in valoare de circa 60.000 de euro fara taxe.

Ziua Europei Baia MareAcasa, lumea s-a inghesuit la Palatul Administrativ Baia Mare. Aici au ramas cei care nu au incaput in autocarul, masinile si avionul cu care s-a mers in Austria, adica reprezentanti ai administratiei din esalonul doi, care poate sunt mai legati de glie, nu neaparat de iarba verde de acasa. Prin urmare la manifestarile din Baia Mare au fost prezenti subprefectii Dorin Buda si Alexandru Cosma, respectiv viceprimarii Mircea Dolha si Istvan Ludescher, dar si sefi de institutii deconcentrate inca pe functii.
De Ziua Europei, primarul Cristian Anghel a fost prins cu treburile politice legate de lansarea candidatilor PNL la alegerile europarlamentare de la Brasov.

cateva imagini cu spitalul din sighet

arta de a supravietui

arta de a supravieţui
Familiile sărace din Chelinţa îşi duc traiul de pe o zi pe alta. Primarul îşi aduce aminte de ei doar la alegeri

Recent, o fetiţă din sistemul de protecţie a copilului, a murit în Spitalul de Neuro – Psihiatrie din Sighet. O tânără uitată de soartă şi de semeni într-un loc al suferinţei. Familia a abandonat-o de la naştere, mama ei fiind bolnavă psihic. Bunica acesteia, aproape oarbă, şi rămasă văduvă, cu zece copii de crescut, nu a avut altă perspectivă decât să o încredinţeze în grija statului. A trăit doar 22 de ani, având, la rândul ei, probleme de natură psihică. În sărăcia ei, familia acesteia, din Chelinţa, nu a reuşit să o viziteze niciodată. O viaţă nefericită de la început până la sfârşit.

Frig şi ceaţă. Soarele Someşului încă nu risipise bulgării de rouă agăţaţi de ultimele fire de iarbă ce se încăpăţânau să sfideze toamna. Goneam pe drumul de Ulmeni, lăsând în urmă tumultul cotidian urban. Câmpuri îmbrăcate în gri, o bornă vopsită în albastru scorojită de vreme şi pâlcuri de copaci multicolori. Luat de peisaj, nici nu am realizat că am ajuns la intrarea în Ulmeni, când am dat să o iau spre râu, sperând să trec cu bacul, în Chelinţa. Însă, eram prea optimist pentru că Someşul îşi încordase şuvoaiele, trecând dincolo de capacităţile omului de a-l stăvili. Am fost nevoit să fac cale întoarsă, să o iau pe drumul Mireşului. O altfel de lume, mai caldă, mai umană, o natură ce ţi se deschidea în faţă ca o carte ce te invită să o citeşti. Era amiază. Din Remeţi, s-a terminat cu huzurul. Drumul s-a transformat într-un soi de cărare plină de noroi şi nenumărate băltoace. În sfârşit, am ajuns la Someş. La o distanţă de 100 de m. de locul unde fusesem în urmă cu mai bine de o oră, pe malul opus. Trăim în secolul XXI, dar unele locuri ţin să ne demonstreze contrariul. Înainte de a-mi pierde complet speranţa că înţelesesem indicaţiile ghizilor de ocazie pe care îi întâlnisem pe drum, câteva vârfuri de acoperiş cocoţate pe un povârniş mi-au spus că nu eram departe. Însă eu căutam ceva anume. Nu doar Chelinţa. Deşi chiar şi drumul până aici fusese o adevărată aventură.

În "Cartier"
Venisem pentru o familie anume. O mamă cu mai mulţi copii, bătută de soartă de parcă ar fi meritat asta mai mult decât alţii. Bolnavă mintal, cu o mamă aproape oarbă şi părăsită de cei care îi făcuseră cadou cei trei prunci, femeia de aproape 40 de ani stătea tocmai în capătul celălalt al Chelinţei. "Caut numărul două sute şi...", m-am adresat unor agenţi de poliţie ce luau la întrebări doi localnici de culoarea castanei. "Eee, păi asta e mai încolo, în Cartier", mi-au spus. Cartier... Cuvântul continua să-mi sune ciudat în ureche, pe măsură ce înaintam, iar obişnuitele case ale satului românesc se transformau încetul cu încetul în grămezi de "vaioage" de lut ce ţineau loc de adăpost. Chiar pe malul Someşului, pe o potecă încă înverzită, desprinsă din uliţa "Cartierului" – o replică a Hatvanului băimărean – am dat de femeie. Privea în gol, cu un pitic în braţe, în timp ce altul, de câţiva anişori, stătea pe prag, căutând ceva cu linguriţa, într-o cutie de margarină. Mi-a zâmbit scurt şi doar atât. Nici un cuvânt. Purta doliu după fetiţa ei de 22 de aci care îi murise în urmă cu două săptămâni. Acel caz nefericit al fetiţei internate la Sighet, decedată, după explicaţiile celor de la spital, în urma unui anevrism circulator. Nu-şi văzuse copilul niciodată după ce fusese internat în sistemul de protecţie socială. Mai avea doi, în aceeaşi situaţie. Nu arăta tristeţe. Viaţa o învăţase cu greutăţile încă de la naştere. Mama ei, rămasă văduvă şi cu zece copii de crescut, trăia din ajutorul social. 90 de lei pe care şi-i chivernisea câteva zile. Apoi, începea lunga aşteptare până la următorul ajutor.

"Am avut mulţi copii – nouă, zece, aproape"
Familia femeii locuieşte în două grămezi de vaioage ce se doresc a fi case. Fiecare are o singură încăpere de maxim 9 mp, în care convieţuiesc 8 persoane. Eeste greu de imaginat cum ar putea sta 8 inşi într-o astfel de cameră, chiar dacă i-am aşeza în picioare. A ne închipui că acolo locuiesc, dorm, mănâncă şi îşi cresc pruncii este de-a dreptul imposibil. În timp ce câţiva puradei o trag de zadie, cerându-i un bănuţ, bunica fetiţei decedate îmi zugrăveşte un tablou. A avut atâţia copii, că nici nu le mai ştie numărul. Or fi nouă, or fi zece... "Problema asta cu ochii o am de când am fost mică. Nu văd cu unul deloc, iar cu ăsta, aşa, puţin. Io nu îs de aici, am vinit numa' de noră. Am avut mulţi copii. Nici nu mai ştiu. Nouă, zece, aproape. Au mai şi murit din ei. Hai, că vara ne mai descurcăm, dar iarna... cu frigul, cu mânarea. Fata asta a mea o avut trei copii. Toţi făcuţi, aşa, fără să ştim cine e tatăl. O vinit unu', altu', şi-o bătut joc de ea, că aţi văzut în ce stare îi. Şi cu ce să-i creştem? Cu două păturele, o masă şi o sobă, cât avem în căsuţă?" Poate pentru cei care nu trăiesc într-o astfel de lume sună absurd: să batjocoreşti o femeie bolnavă psihic şi să o laşi cu un copil în braţe. Însă pentru "Cartierul" din Chelinţa astfel de lucruri sunt ceva obişnuit. Cei mai mulţi îşi duc viaţa de pe o zi pe alta. Singurul venit este acela al ajutorului social, care depăşeşte cu puţin suta de lei. Totuşi, am avut parte şi de ceva frumos. Copiii sunt desprinşi parcă dintr-o altă lume. Toţi sunt joviali, afectuoşi. Odată intrat în vorbă cu ei nu ai cum să scapi. Nu te lasă până nu le faci câteva poze. M-am întors cu regretul că nu pot să fac mai mult decât să scriu acest reportaj. O fotografie a unei lumi în care sărăcia i-a lăsat uitării pe cei din "Cartierul" Chelinţei.

3 ani de închisoare pentru 7 kg de cartofi
Satul Chelinţa aparţine de Ulmeni, însă oamenii spun că primarul, deşi este de-al locului, nu se implică deloc în ajutarea lor. Din cauza sărăciei şi foamei, mulţi îşi abandonează copiii sau sunt împinşi să încalce legea. Când sunt prinşi, sunt pedepsiţi aspru. Cumnata femeii pe care am vizitat-o mi-a relatat că a fost condamnată la 3 ani închisoare, pentru că a furat 7 kg de cartofi. "Primarul este din Chelinţa, dar nu îi pasă de noi. Niciodată nu o fost aci, să ne aducă măcar o bucată de nailon, să o punem pe casă, să nu ne plouă înăuntru. Şcoală nu mai avem. Au venit mai demult nişte bani, un miliard şi jumătate, să se repare, dar primarul o reparat altă şcoală. Asta s-o dărâmat. Acuma am rămas fără. Mulţi fac puşcărie din cauza mâncării. Merg şi fură, că nu au ce pune în gură. Tot ce avem este 'socialul'. Dar la ce să-ţi ajungă şi ăsta? Că o sticlă de ulei, aici în sat, e 80 de mii. Cine să ne ajute? Cel de sus şi noi, cum putem. De cultivat pământ... unde? De abia avem loc să ne facem o casă. Culegem... poate sărăcia după noi. Da' ce ziceţi dumneavoste că io pântru şepte kile de picioici am făcut puşcărie? Am mărs şi am furat picioici de pă câmp, că nu aveam ce mânca. Şi am stat trei ani la închisoare. Dacă n-am avut altă posibilitate. Doră n-oi muri de foame." O justiţie incredibil de rigidă. Cu cei săraci, bineînţeles. Ciprian DRAGOŞ - Gazeta de Maramureş Promovat de ştirilocale.ro

Topul disponibilizarilor - Saracia loveste Transilvania

Joburi | 04 Martie 2009 - 15:13 | Numar vizualizari: 2516

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Yahoo!

Luna martie a anului 2009 va aduce cu ea un nou val de disponibilizari. Companii importante din intreaga tara si-au anuntat deja intentia de a-si restrange activitatea, ca urmare a lipsei de comenzi. Ultimele estimari facute la nivel national arata ca in perioada imediat urmatoare vor fi puse pe liber peste 33.264 de persoane, din care circa 10.400 de viitori someri, adica o treime, vor fi din judetele Transilvaniei (vezi mai jos situatia pe judete).

Situatia este tot mai critica, in ciuda faptului ca autoritatile sustin ca, per total, numarul romanilor ramasi fara locuri de munca e doar cu cateva procente mai mare decat cel inregistrat la inceputul anului trecut. Nimeni nu pare sa bage de seama ca la birourile din tara ale Registrului Comertului se inregistreaza noi si noi radieri de firme iar unii patroni renunta pur si simplu la serviciile angajatilor (fara recurge la disponibizari), sau, in conditiile in care nu au ce sa le dea de lucru, isi trimit salariatii in concendiu fortat.

Concedierile vor continua pana in toamna
Din raportarile Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca reiese ca in lunine decembrie si ianuarie se anuntasera 54.474 de disponibilizari si ca, intr-un final, au fost date afara doar 32.134 de persoane. “Se constata ca deşi angajatorii au preconizat că vor disponibiliza un număr mai mare de persoane, in realitate, disponibilizările colective de personal au fost mai mici”, au subliniat oficialii institutiei.

In februarie estimarile depaseau de asemenea 21.500 de disponibilizati la nivel national, insa in evidente sunt inscrise si firme care preconizeaza ca vor fi fortate sa dea afara personal aprilie, mai, sau chiar septembrie si octombrie. Conform datelor stranse pana acum, numarul acestor disponibilizari “de vara” ar urma sa se ridice la 33.264 de persoane!

Statistic, in topul somajului pe luna martie la nivelul Transilvaniei ar urma sa urce judetul Hunedoara pe primul loc, cu 2.031 de persoane din cadrul a 15 firme, urmat de Brasov (1.616) si Sibiu (1.146). Clujul ar fi pe pozitia a patra, urmat indearoape de Alba si Satu Mare (vezi statistica de la final), in timp ce Bistrita-Nasaud si Covasna se plaseaza pe ultimele locuri.

CLUJ: Aproape 6.500 de disponibilizari
La nivelul judetului Cluj, firmele au disponibilizat in perioada octombrie - februarie un numar total de 6.428 de angajati. Printre companiile care au disponibilizat cei mai multi salariati se numara Bechtel, cu peste 2.000 de persoane, Somes SA Dej (329), Vladeasa SA Huedin (201), Toscano SRL Turda (105) si Sticla Turda, cu peste 400 de persoane puse pe liber in lunile noiembrie, decembrie si ianuarie.

Potrivit directorului AJOFM Cluj, Daniel Don, in luna martie urmeaza sa fie disponibilizati 50 de angajati ai firmei Hidroconstructia SA, 27 de la societatea Matrix Construct, 30 din cadrul Musubi SRL si 25 de salariati ai firmei Comat Cluj.

ALBA: Orasele miniere, lovite in plin
Potrivit AJOFM Alba, in judet sunt inregistrati la ora actuala 15.238 de someri. Zonele cu problemele cele mai mari sunt cele in care s-au derulat activitati miniere – orasele Zlatna, Abrud, Baia de Aries – unde in prezent grosul populatie nu are loc de munca.

In primele doua luni ale anului au fost disponibilizate peste 800 de persoane iar specialistii spun ca sunt in evidente alte peste 600 de persoane care vor fi concediate. Firmele care au facut cele mai multe disponibilizari in 2009 sunt Cuprumin Abrud - 370 de oameni si Eckerle Automotive - 103. In luna aceasta, numarul somerilor va fi ingrosat de angajatii societatii Energo Mineral SA, care urmeaza sa faca 356 disponibilizari

MARAMURES: Numarul disponibilizatilor se dubleaza
Judetul a stat pana acum relativ bine in ce priveste situatia dispobibilizarilor avand in vedere ca, oficial, din octombrie anul trecut si pana in februarie au fost puse pe liber prin aceasta metoda doar 667 de persoane, din cadrul la 21 de firme.

Situatia se va inrautati insa in perioada urmatoare avand in vedere ca din 15 februarie si pana la finele lunii martie s-au facut proceduri de disponibilizare pentru 684 persoane. Chiar zilele acestea, pe lista societatilor care isi reduc activitatea a fost trecuta si firma sigheteana Memara, care lucreaza in domeniul confectiilor. Societatea va renunta la 292 de salariati in aceasta luna, urmand ca alaturi de combinatul Cuprom sa fie in top la nivel judetean in ce priveste numarul de disponibilizati.

MURES: Rata somajului, in continua crestere
Potrivit statisticilor agentiei judetene de profil, in lunile noiembrie, decembrie si ianuarie, numarul total de persoane intrate in somaj a fost de 8.164, in timp ce numarul de iesiri din somaj pe aceeasi perioada este de 7.057. Rata somajului la sfarsitul lunii februarie a ajuns la 5,01% fata de 4,85 cat era in februarie.

Potrivit informatiilor furnizate de purtatorul de cuvant al AJOFM Mures, Ionela Moldovan, pentru lunile martie si aprilie s-a luat in evidente un numar de 348 disponibilzari, cu proemineta in industria de prelucrare a lemnului si in industria textila.

BISTRITA: Unul dintre judetele “mai fericite”
Conform clasamentului intocmit la nivel national, judetul Bistrita-Nasaud se va clasa pe penultimul loc in ce priveste disponibilizarile din luna martie. Adina Preda, purtator de cuvant al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Bistrita-Nasaud a declarat ca “numarul total de someri corespunzator lunii februarie, a crescut cu 788 persoane fata de cel din luna anterioara” si ca rata somajului la sfaristul lunii trecute a fost de 4,33 %, mai mare cu 0,62 procente decat cea din ianuarie.

Una dintre firmele cu problemeeste IPROEB. Infiintata in 1977, intreprinderea are ca domeniul de activitate productia si comercializarea de conductoare din aluminiu, otel-aluminiu si otel zincat. Din cauza lipsei de comenzi, in aceasta luna o 225 din cei 653 de salariati vor intra in somaj tehnic, si va primi doar 75% din salariu. Masura vine dupa ce, in februarie, firma a disponibilizat 102 persoane.

Mai jos, citynews.ro va prezinta clasamentul intocmit de ANOFM in ce priveste viitoarele disponibilizari estimate sa aiba loc in Transilvania pe parcursul acestei luni.

Disponibilizari estimate pentru urmatoarea perioada in Transilvania

Total 10.454 persoane din 127 de firme
1. Hunedoara – 2.031 persoane – 15 firme
2. Brasov – 1.616 persoane – 14 firme
3. Sibiu – 1.146 persoane – 9 firme
4. Arad – 1.371 persoane – 14 firme
5. Cluj – 819 persoane – 18 firme
6. Alba – 800 persoane -15 firme
7. Satu Mare – 787 persoane – 7 firme
8. Maramures – 392 persoane – 4 firme
9. Bihor – 306 persoane – 8 firme
10. Salaj – 382 persoane – 7 firme
11. Mures – 336 persoane – 7 firme
12. Harghita – 299 persoane – 6 firme
13. Bistrita-Nasaud – 149 persoane – 2 firme
14. Covasna – 20 persoane – 1 firme